A locui într-un apartament de bloc aduce, indiferent de țară, o serie de obligații sau probleme, unele mai mari, iar altele mai mici. Pe lângă acestea, a locui într-un apartament de bloc implică și o serie de drepturi ce sunt legate, în general, de utilizarea apartamentului și a spațiilor comune.

Potrivit legislației din Italia, există două drepturi majore legate de locuințele situate în blocuri de apartamente, și anume dreptul de proprietate asupra spațiului de locuit și dreptul de folosință a spațiilor comune.

În ceea ce privește drepturile asupra apartamentului, lucrurile sunt relativ simple. Mai exact, un proprietar poate decide și poate efectua lucrări de renovare interioară, poate schimba destinația spațiului de locuit (de exemplu, poate transforma spațiul dintr-o locuință într-un birou), poate închiria apartamentul și altele. Toate aceste acțiuni pot fi decise de către proprietar doar dacă astfel nu se încalcă regulamentul imobilului.

Pentru a fi valid, regulamentul interior al unui imobil trebuie adoptat în unanimitate de către proprietarii din imobil și nu poate limita decât modul în care se poate utiliza spațiul de locuit, adică, de exemplu, să nu permită transformarea acestuia într-un spațiu comercial sau sediu de firmă. Pentru ca aceste limitări să se poată aplica, regulamentul care le conține trebuie înscris în registrele publice imobiliare sau atașat contractului de vânzare/închiriere.

Mult mai multe restricții sau obligații apar la exercitarea drepturilor asupra părților comune ale imobilului. Părțile comune sunt definite ca fiind orice alte spații ale imobilului în afară de cele care se află în proprietate personală, și anume scări, holuri și căi de acces, garaje subterane, curți, terase etc.

Atâta timp cât respectă următoarele reguli, orice locatar al imobilului poate să folosească părțile comune. Astfel, acesta trebuie să nu împiedice accesul altei persoane care locuiește în acel imobil la anumite spații (de exemplu, dacă instalează un sistem de panouri solare pe acoperiș, trebuie să lase loc și pentru ceilalți proprietari din imobil sau își pot parca o mașină în curtea imobilului, dar nu pe toate, împiedicându-i pe alții să folosească acel spațiu comun).

O altă regulă ce trebuie respectată la utilizarea spațiilor comune este de a nu schimba destinația inițială a spațiului. Spre exemplu, nu se poate transforma o grădină în spațiu de joacă pentru copii sau o parcare în teren de fotbal. Se pot realiza și lucrări de construcție (de exemplu, construcția unei copertine), dar fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a afecta, în mod negativ, aspectul clădirii.

Cei ce locuiesc într-un imobil pot folosi spațiile comune fără a cere permisiunea cuiva, dar ținând cont de regulile de mai sus, fiind posibil ca aceștia să instaleze o antenă pe acoperișul clădirii, să instaleze panouri solare, să monteze o unitate de aer condiționat (fără să afecteze aspectul fațadei), să cultive flori sau plante aromatice pe terasă, să folosească terasa pentru a usca rufe sau pentru depozitarea unor obiecte, dar și pentru a sta la soare etc.

Persoanele cu dizabilități pot cere adunării generale să acopere cheltuielile legate de efectuarea unor lucrări pentru eliminarea obstacolelor și construcția de rampe de acces. Dacă adunarea generală nu aprobă acoperirea costurilor lucrărilor din banii asociației, persoana interesată de efectuarea acestor lucrări poate demara lucrările, dar va acoperi integral aceste costuri.

Pentru a-și proteja intimitatea, persoanele care locuiesc într-un imobil din Italia mai au dreptul de a refuza să-și treacă numele pe interfonul aflat la intrarea în clădire. Regulamentul imobilului nu poate interzice persoanelor care locuiesc într-un bloc să dețină animale de companie sau să le transporte cu ascensorul. Măsurile de interzicere a acestor drepturi nu se pot lua decât cu acordul tuturor locatarilor imobilului.